Parintele “limbii” moldoveneşti

Despre “limba” şi “poporul” de la est de Prut am stat de vorba cu Vasile Stati, unul dintre ideologii oficiali ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. In opinia sa, romanii “terorizeaza” cultura “moldoveneasca”.

Limba moldoveneasca este o creaţie a Rusiei inca din secolul al XIX-lea, cand Moldova de la est de Prut a devenit parte a Imperiului Ţarist. In timpul Uniunii Sovietice, “lingviştii” moldoveni au elaborat mai multe “tratate” privind “autenticitatea” acestei limbi. Nici dupa 1991, controversa nu s-a incheiat, deoarece in constituţie se specifica faptul ca “limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca”.
UN LINGVIST CONTROVERSAT. Cel mai “sonor” susţinator al “limbii” moldoveneşti de la Chişinau este Vasile Stati, fost membru al Comitetului Central local al comuniştilor moldoveni in perioada sovietica. In anii ’80 a fost şef al direcţiei de Propaganda din CC, elaborand mai multe lucrari “moldoveniste”. L-am gasit destul de greu pe Vasile Stati, fiind ocupat cu primirea “delegaţiilor din strainatate”. In cele din urma a acceptat sa ne intalneasca.
Discuţia cu domnia sa a fost destul de anevoioasa, deoarece era convins ca doream sa-i facem o “morala” privind teoriile sale. Departe de noi gandul acesta. Insa Stati se inarmase cu sintagme propagandistice, pentru a ocoli unele intrebari incomode. Neintrebat inca de noi, a simţit nevoia sa-şi justifice “moldovenismul” din primul minut al conversaţiei: “Ce te intereseaza pe dumneata cum imi numesc eu limba? E treaba mea! Eu, daca va spun ca sunteţi rromi… Daca luam substantivul, etnonimul, roman – rrom. Limba ţiganeasca se numeşte rromani. Romana, rromani, seamana… Dupa tenul feţei mi se pare ca aveţi ceva cu rromanii… (rade)”.
DIFERENŢE? Depaşind impasul impus de Vasile Stati prin devierea discuţiei, l-am intrebat totuşi de ce considera ca romanii şi moldovenii sunt popoare diferite. Cu abilitatea mijloacelor de propaganda sovietice, deviaza din nou discuţia, utilizand doar argumentele care-i foloseau: “Pai sa luam termenul roman _ acesta apare in secolul al XIX-lea. Limba moldoveneasca şi poporul moldovenesc apar in secolul al XIII-lea, prin balada Mioriţa. Acolo se vorbeşte de moldovan, de roman nu…”. Degeaba am incercat sa susţinem ca termenul de popor roman este unul modern, ca şi italian sau german: “Mai, voi nu inţelegeţi? Ce e scris e scris! Cuvantul moldovan apare şi in Mioriţa, şi la Grigore Ureche. Romania apare in 1859, cand Moldova de la est de Prut era parte a Rusiei. Atunci de ce ne faceţi pe noi romani?”.
In ciuda insistenţelor domnului Stati privind diferenţele lingvistice dintre romani şi moldoveni, i-am amintit ca stam la aceeaşi masa şi purtam conversaţia intr-o limba in care ne inţelegem 100%. Atunci, care sunt diferenţele, intrebam noi. “aaa. Eu o numesc moldoveneasca. Aveţi ceva pretenţii? Limba literara are doua denumiri care nu afecteza literalizarea ei şi corectitudinea. Este o limba cu doua denumiri – un fenomen arhicunoscut. Imi pare rau ca romanii pana acum nu ştiu. Foarte larg cunoscut, cu tipologii largi, nu numai in tipologia europeana, ci şi mondiala. Cand aceeaşi forma comuna literara are o groaza de denumiri. Şi pe nimeni nu deranjeaza. In afara de romani. Singura populaţie din lume pe care-i deranjeaza lucrul acesta! O numesc moldoveneasca, fiindca aşa vreau eu. Ce va doare pe dvs.? Asta-i tot!”.
“AGRESIUNEA” ROMaNIEI. Vasile Stati a ţinut sa ne faca şi cateva reproşuri in calitatea noastra de cetaţeni romani. In opinia domniei sale, guvernul de la Bucureşti promoveaza o “agresiune culturala” asupra Republicii Moldova. “Este o agresiune ideologica permanenta. Şi aceasta este evident. La noi, ideologia oficiala este romanizatoare. Pentru a va convinge, intraţi in prima şcoala, sau treceţi prin parc, primele mamui de aici… (este vorba despre Aleea Scriitorilor din parcul central din Chişinau – n.n.). Sa vedeţi – ideologia, acea suma de idei, de valori spirituale, care formeaza cetaţenii pentru acest stat este romaneasca la noi. Repet: intraţi in prima şcoala ca sa va convingeţi. Cine permite limba romana? Intrebaţi-va de ce se preda istoria romanilor in şcolile din Moldova”. I-am amintit domnului Stati ca, incepand cu 2001, cand la putere a venit Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, istoria şi limba romana este scoasa din programele şcolare, prin inlocuirea cu istoria Moldovei şi limba moldoveneasca. Vasile Stati, care este unul din artizanii acestei politici a guvernului de la Chişinau, evita din nou intrebarea: “Daca nu va fi mobilizata aceasta populaţie… Astazi, ea este umilita, naţiunea moldoveneasca, la dansa acasa, este scuipata in suflet de catre forţele romanizatoare de la noi, platite de la Bucureşti. Romania nu doreşte sa semneze cu noi un tratat de baza, de buna vecinatate, cum se face in toate ţarile lumii. Ea ne considera provincie. Pe mine aceasta ma insulta! Tariceanu a spus de curand ca ar vrea sa semneze un Tratat cu Republica Moldova. Dar nu poate fi vorba de limba moldoveneasca… Pai bai, ce te doare pe tine maselele, bai? Ce se intampla? Militez pentru dreptul de a ma respecta pe mine. Sa nu vina fiecare parvenit – spalat sau nespalat – sa ma inveţe pe mine cine-s eu şi cum imi numesc limba”.

CE ZIS CERCETATORII DESPRE OBIECTUL MUNCII SALE
Vasile Stati a devenit celebru dupa ce a scos pe piaţa “Dicţionarul moldovenesc-romanesc”, in incercarea de a dovedi ca in Republica Moldova nu se vorbeşte romana, ci o alta limba distincta, cea moldoveneasca. Apariţia dicţionarului a starnit critici crunte din partea oamenilor de ştiinţa deopotriva de la est şi vest de Prut, iar teoria acestuia, ce are ca instrument de lucru falsificarea istoriei şi a limbii, a fost demontata minuţios şi irevocabil. Prof. acad. Gheorghe Mihaila din Bucureşti ne-a intarit ideea ca cele “vreo 19.000 de cuvinte şi forme” consemnate de Stati nu pot dovedi decat ca “graiul este grai – o subdiviziune a dialectului – nu limba, deosebita de alta limba. Acesta reprezinta un glosar dialectal, destul de inabil alcatuit, cuprinzand cuvinte populare – unele specifice Republicii Moldova (intre care o serie de imprumuturi din rusa şi ucraineana), altele intregului subdialect moldovean, altele, in sfarşit, tuturor sau majoritaţii graiurilor romaneşti”. Iar dr. hab. in lingvistica generala de la Chişinau Anatol Ciobanu (foto) ne-a spus ca “atata timp cat noi acum vorbim aceeaşi limba, mai are rost sa neg teza dlui Stati?! Este o ruşine pentru noi asta!”. Una peste alta, dicţionarul cu pricina starneşte rasul in randul moldovenilor: “Aici, cartea este cumparata numai de romanii veniţi in vizita, pentru distracţie!”.

MAMA RUSIA
“Cat timp acest pamant a fost sub ruşi, a avut singurele perioade de viaţa paşnica. Singurele doua perioade infloritoare pentru economie. In plan spiritual, al limbii naţionale, ruşii niciodata nu ne-au apucat de rever şi ne-au zis: «Eu am sa spun cine eşti tu». Ruşii nu au avut detaşamente de rusificare, cum au avut romanii din 1918 de romanizare”
Vasile Stati,lingvist moldovenist

Jurnalul Național
12 iulie 2007